Notă de completare
Nu apare în notițele brute de la Curs 01, dar autorii români sunt citați de regulă în bibliografia obligatorie a cursurilor de psihologie generală din facultățile românești. Verifică dacă se cer la examen.
Momente fondatoare
| An | Eveniment |
|---|---|
| 1906 | Constantin Rădulescu-Motru înființează primul laborator de psihologie experimentală din România, la Universitatea din București |
| 1921 | Florian Ștefănescu-Goangă (fost student al lui Wilhelm Wundt la Leipzig) înființează Institutul de Psihologie Experimentală la Universitatea din Cluj |
| 1977 | Psihologia este desființată ca specializare universitară în România, din motive ideologice |
| 1990 | Reînființarea facultăților și a specializării |
| 2004 | Legea 213/2004 reglementează profesia → Cadrul legal al profesiei de psiholog în România |
Autori de referință
Întemeietori
- Constantin Rădulescu-Motru (1868–1957) — filosof și psiholog; a studiat cu Wilhelm Wundt la Leipzig. Personalismul energetic, Curs de psihologie. Primul laborator românesc (1906).
- Florian Ștefănescu-Goangă (1881–1958) — fondator al școlii clujene de psihologie experimentală; a introdus testarea psihologică sistematică în România.
- Nicolae Vaschide (1873–1907) — a lucrat la Paris, în laboratorul lui Alfred Binet; cercetări asupra somnului și viselor.
- Mihai Ralea (1896–1964) — psihologie socială și a personalității; Explicarea omului.
Autori de manual (bibliografie curentă)
- Paul Popescu-Neveanu (1926–1994) — Dicționar de psihologie (1978), reper terminologic; Tratat de psihologie generală.
- Mielu Zlate (1937–2006) — Introducere în psihologie, Psihologia mecanismelor cognitive, Fundamentele psihologiei. Cel mai frecvent citat în cursurile actuale de psihologie generală.
- Andrei Cosmovici (1926–2016) — Psihologie generală (Polirom), manual folosit pe scară largă.
- Nicolae Mitrofan, Ursula Șchiopu (psihologia vârstelor), Ana Tucicov-Bogdan (psihologie socială).
Vezi și: Psihologia ca știință · Cronologie · Cadrul legal al profesiei de psiholog în România