Definiție: metoda prin care cercetătorul manipulează în mod controlat o variabilă și măsoară efectul asupra alteia, ținând constanți ceilalți factori.
De ce e metoda „regină"
Este singura metodă care permite concluzii cauzale. Motivul: cercetătorul produce el diferența dintre condiții, deci orice diferență apărută în rezultat nu poate veni decât de acolo (dacă restul a fost controlat).
Structura
Variabila INDEPENDENTĂ (VI) ──manipulată de cercetător──► cauza presupusă
│
▼
Variabila DEPENDENTĂ (VD) ──măsurată──► efectul
▲
│
Variabile de CONTROL ──menținute constante──► ca să nu explice ele rezultatul
→ Detaliat în Variabile în cercetarea psihologică
Corectură față de notițele brute
Notițele conțin: „manipularea variabilei independente / efectul asupra variabilei independent”. Corect: se manipulează variabila independentă (VI) și se măsoară efectul asupra variabilei dependente (VD). Mnemotehnică: dependenta depinde de independenta.
Elemente obligatorii
| Element | Rol |
|---|---|
| Ipoteză | Predicție testabilă, formulată înainte de colectarea datelor |
| Grup experimental | Primește tratamentul (nivelul activ al VI) |
| Grup de control | Nu îl primește — termenul de comparație |
| Repartizare aleatorie (randomizare) | Fiecare participant are șanse egale să ajungă în oricare grup — asigură că grupurile sunt echivalente la start |
| Control al variabilelor parazite | Tot ce ar putea explica alternativ rezultatul |
Tipuri
- De laborator — control maxim, naturalețe minimă.
- De teren — în mediul real; control mai mic, naturalețe mai mare.
- Natural / cvasi-experiment — VI nu poate fi manipulată etic sau practic (gen, vârstă, traumă), deci grupurile sunt preexistente. Concluzia cauzală slăbește aici, pentru că nu există randomizare.
Limite
- Artificialitate — comportamentul din laborator poate să nu semene cu cel real (validitate ecologică redusă).
- Constrângeri etice — multe variabile interesante nu pot fi manipulate (nu poți induce o traumă ca s-o studiezi).
- Efecte parazite: efectul așteptărilor experimentatorului (Rosenthal), efectul de a te ști studiat (Hawthorne), dezirabilitatea socială.
Completare — cum se contracarează
Simplu-orb — participantul nu știe în ce grup e. Dublu-orb — nici participantul, nici cel care aplică/măsoară nu știu. Placebo — grupul de control primește o intervenție inertă, ca să se separe efectul real de efectul așteptării.
Vezi și: Metode de cercetare în psihologie · Variabile în cercetarea psihologică · Metode corelaționale