A. Sarcini clasice (științifice)
| # | Sarcină | Întrebarea | Metode tipice |
|---|---|---|---|
| 1 | Descriere | Ce se întâmplă? | Observația, Ancheta, Studiul de caz |
| 2 | Explicație | De ce se întâmplă? | Experimentul |
| 3 | Predicție | În ce condiții poate apărea? | Metode corelaționale, Testul psihologic |
| 4 | Prevenție și intervenție | Cum reducem riscurile și sprijinim dezvoltarea? | programe, consiliere, psihoterapie |
Ordinea nu e întâmplătoare
Fiecare sarcină o presupune pe cea dinainte: nu poți explica ce n-ai descris, nu poți prezice ce nu explici, nu poți interveni eficient fără a putea prezice. Este scara pe care urcă orice știință.
B. Sarcini contemporane (sociale)
- Promovarea sănătății mintale — bunăstare, reziliență, incluziune
- Răspuns la schimbări sociale — digitalizare, inteligență artificială, migrație, crize, diversitate
- Știință deschisă și etică — transparență, replicabilitate, protecția participanților
- Transferul cunoașterii — educație, sănătate, organizații, politici publice
Completare — de ce apar sarcinile 5–8 abia acum
Sunt răspunsuri la presiuni recente:
- (5) trecerea de la modelul „tratăm boala” la modelul „construim funcționarea optimă” (psihologia pozitivă, modelul biopsihosocial);
- (6) apariția unor obiecte de studiu care nu existau (comportament online, interacțiune om–IA);
- (7) criza replicabilității din anii 2010, când s-a constatat că multe rezultate clasice nu se reproduc — de aici preînregistrarea studiilor, datele deschise, eșantioanele mai mari;
- (8) cerința ca cercetarea finanțată public să ajungă în practică și în politici publice.
Vezi și: Psihologia ca știință · Metode de cercetare în psihologie · Etica cercetării psihologice · C01 — Introducere în psihologie