Reprezentanți: Max Wertheimer, Wolfgang Köhler, Kurt Koffka · Perioadă: 1912–~1940 · Loc: Germania
Teza
„Întregul este mai mult decât suma părților.”
Percepția nu se construiește prin însumarea unor senzații elementare: noi percepem direct structuri organizate (Gestalten). Melodia rămâne aceeași melodie transpusă în altă tonalitate, deși toate notele s-au schimbat — deci ce percepem este relația, nu elementele.
Punctul de plecare
Fenomenul phi (Wertheimer, 1912): două lumini care se aprind alternat, la un interval potrivit, sunt percepute ca o singură lumină în mișcare. Mișcarea nu există nicăieri în stimul — e produsă de organizarea perceptivă. Principiul pe care funcționează filmul.
Ce a adus
Completare — legile organizării perceptive
Proximitate (elementele apropiate se grupează) · Similaritate (elementele asemănătoare se grupează) · Bună continuare · Închidere (completăm formele incomplete) · Figură–fond (percepem ceva ca obiect pe un fundal) · Pregnanță / bună formă (tindem spre cea mai simplă organizare posibilă).
Aceste legi sunt în manualele de percepție și azi.
- Insight-ul (Köhler): rezolvarea de probleme prin restructurare bruscă a câmpului, nu prin încercare-eroare — contraargument direct la behaviorism.
- Influență durabilă în psihoterapia gestalt (Perls), design și teoria formei.
Limitele
- Descrie foarte bine ce se organizează, mai puțin cum — mecanismele rămân vagi.
- Explicația neurofiziologică propusă (izomorfismul creier–percepție) nu s-a confirmat.
Reacție împotriva: elementarismului structuralist și behaviorist Vezi și: Școli și orientări în psihologie · Procese cognitive