Termeni din C01 — Introducere în psihologie. Ordonați alfabetic.
| Termen | Definiție |
|---|---|
| Adaptare | Echilibrul dinamic dintre persoană și mediu; rezultatul funcționării SPU. |
| Aptitudini | Însușiri care condiționează performanța într-o activitate. → Însușiri psihice |
| Behaviorism | Orientare care studiază exclusiv comportamentul observabil (S → R). → Behaviorism |
| Caracter | Latura relațional-valorică a personalității: atitudini, valori, trăsături morale. |
| Cognitivism | Orientare care studiază procesarea informației. → Cognitivism |
| Comportament | Manifestarea externă, observabilă a activității psihice. |
| Confidențialitate | Obligația de a proteja datele participanților. → Etica cercetării psihologice |
| Consimțământ informat | Acordul dat în cunoștință de cauză, cu drept de retragere oricând. |
| Corelație | Grad de asociere între variabile; nu implică relație cauzală. → Metode corelaționale |
| Etalonare | Stabilirea normelor de comparație pentru un test, pe un eșantion reprezentativ. |
| Experiment | Metodă cu manipularea VI și măsurarea VD; singura care permite inferență cauzală. |
| Fidelitate | Constanța rezultatelor unui test la reaplicare. |
| Funcționalism | Orientare centrată pe funcția adaptativă a conștiinței. → Funcționalism |
| Gestalt | Structură perceptivă organizată; „întregul e mai mult decât suma părților”. |
| Insight | Restructurare bruscă a câmpului problemei; soluție apărută dintr-odată. |
| Introspecție | Observarea propriei vieți psihice; metoda structuralismului. |
| Ipoteză | Predicție testabilă și falsificabilă, formulată înaintea colectării datelor. |
| Însușiri psihice | Trăsături stabile, transsituaționale ale persoanei. → Însușiri psihice |
| Operaționalizare | Traducerea unui concept abstract în indicatori măsurabili. |
| Percepție | Reflectarea obiectului ca întreg, în prezența lui. |
| Procese cognitive | Procese care asigură cunoașterea. → Procese cognitive |
| Procese reglatorii | Procese care energizează și direcționează conduita. → Procese reglatorii |
| Psihanaliză | Orientare centrată pe inconștient și conflictul intrapsihic. → Psihanaliză |
| Psihic | Formă specifică de reflectare, reglare și adaptare la realitate. |
| Randomizare | Repartizarea aleatorie a participanților pe grupuri; asigură echivalența lor la start. |
| Reflectare | Construirea unui model intern, activ și subiectiv, al realității. |
| Reglare | Orientarea și controlul conduitei pe baza modelului intern. |
| Replicabilitate | Posibilitatea ca un studiu să fie repetat de alți cercetători, cu aceleași rezultate. |
| Reprezentare | Imaginea unui obiect în absența lui. |
| Senzație | Reflectarea unei însușiri izolate a obiectului, în prezența lui. |
| Stări psihice | Fond tonic difuz și durabil al vieții psihice. → Stări psihice |
| Structuralism | Orientare care descompune conștiința în elemente. → Structuralism |
| Temperament | Latura dinamico-energetică a personalității. |
| Test psihologic | Probă standardizată cu validitate, fidelitate și etalonare. → Testul psihologic |
| Validitate | Măsura în care un instrument măsoară exact ce își propune. |
| Variabilă dependentă (VD) | Variabila măsurată; efectul presupus. |
| Variabilă independentă (VI) | Variabila manipulată; cauza presupusă. |
| ZPD | Zona proximei dezvoltări: distanța dintre ce poate copilul singur și ce poate cu sprijin. |
Vezi și: Psihologie generală — MOC