1. Descompunerea vectorului după axe
Fie pe planul de coordonate un vector . Îl translăm cu originea în originea de coordonate: . Descompunem acest vector după vectorii de bază ai reperului :
Reprezentarea (1) se mai numește descompunerea vectorului după axele de coordonate ale sistemului , iar , se numesc coordonatele vectorului în raport cu acest sistem și se notează .
fig. 1 (după fig. 44 din manual) — este diagonala paralelogramului , cu laturile pe axe
Cum se citește figura — descompunerea după axe
Pasul 1 — vectorul de descompus. Săgeata violetă pleacă din origine. Dacă ar fi desenat altundeva, primul gest este să-l mutați cu originea în .
Pasul 2 — liniile punctate. Din vârful se duc paralele la axe: paralela la taie în ; paralela la taie în . Se formează paralelogramul .
Pasul 3 — cele două componente. Săgeata albastră stă pe ; săgeata portocalie stă pe . Prin regula paralelogramului, .
Pasul 4 — numărați unitățile. Pe , cuprinde de 3 ori vectorul scurt ; pe , cuprinde de 2 ori . Deci .
Pe ce se bazează: teorema 6.9 (existența și unicitatea descompunerii — construcția ei este exact paralelogramul de aici) și teorema 5.3 ().
Ce să verificați singuri pe figură: măsurați cu rigla și — raportul lor trebuie să fie .
2. Proiecțiile geometrice
Definiția 10.2
Vectorii și se numesc proiecții geometrice ale vectorului pe axele și, respectiv, . Se notează
Proiecția pe o axă se face paralel cu cealaltă axă
Într-un sistem afin, proiecția pe nu este perpendiculara coborâtă pe , ci paralela la . Proiecția „perpendiculară” (ortogonală) coincide cu aceasta numai când axele sunt perpendiculare (reper rectangular). Aceasta este cea mai frecventă greșeală la începutul capitolului.
3. Proiecțiile algebrice
Evident, coordonatele și ale vectorului în raport cu se pot determina astfel:
Ce este fracția dintre doi vectori
este raportul a doi vectori coliniari (definiția 5.2): un număr al cărui modul arată de câte ori e mai lung decât , iar semnul — dacă au același sens () sau sensuri opuse ().
Definiția 10.3
Coordonatele și ale vectorului se mai numesc proiecții algebrice ale acestui vector pe axele de coordonate și . Se notează
| Proiecția geometrică | Proiecția algebrică | |
|---|---|---|
| Ce este | un vector (situat pe axă) | un număr |
| Legătura | ||
| Exemplu (fig. 1) |
4. Teorema 10.4 — proiecția sumei
Teorema 10.4
Proiecția sumei a doi vectori și pe axa dată este egală cu suma proiecțiilor, indiferent de tipul proiecției (geometrică sau algebrică).
Demonstrație. Fie o axă cu originea în punctul și vectorul unitar . Fixăm un punct arbitrar și construim vectorii și . Atunci .
Proiectăm punctele , și pe axă paralel unei direcții (în cazul axelor și , proiectarea pe o axă se face paralel celeilalte). Pentru punctele obținute , și avem , deci
După (2) și (3) avem:
fig. 2 — triunghiul se proiectează pe axa paralel cu o direcție fixată
Cum se citește figura — teorema 10.4
Pasul 1 — triunghiul de sus. Săgețile (albastru) și (portocaliu) sunt puse cap la cap; săgeata violetă închide triunghiul, deci (regula triunghiului).
Pasul 2 — direcția de proiectare. Săgeata gri din colțul dreapta-sus arată direcția fixată. Toate cele trei linii punctate , , sunt paralele cu ea.
Pasul 3 — umbrele de pe axă. Fiecare vârf „cade” pe axa : , , . Pe axă apar tot o săgeată albastră și una portocalie , cap la cap.
Pasul 4 — suma de pe axă. Săgeata violetă de sub axă, , pornește din și se termină în — exact acolo unde se termină cele două săgeți puse cap la cap. Deci : relația (3).
Pasul 5 — de la vectori la numere. Împărțind fiecare săgeată de pe axă la vectorul unitar , lungimile cu semn se adună la fel — relația (4).
Pe ce se bazează:
- pasul 1 — regula triunghiului;
- pasul 4 — relația lui Chasles aplicată punctelor , , de pe axă — valabilă și pentru puncte coliniare;
- pasul 5 — regula de calcul pentru vectori coliniari.
Ce să verificați singuri pe figură: schimbați mental direcția de proiectare (înclinați liniile punctate altfel). Punctele , , se mută, dar rămâne tot la capătul săgeților și — relația nu depinde de direcția aleasă.
Pas cu pas — de ce demonstrația e atât de scurtă
Pasul 1 — ideea-cheie. Proiectarea transformă un triunghi „cap la cap” în trei puncte coliniare , , — și păstrează ordinea „cap la cap”: capătul lui este începutul lui .
Pasul 2 — Chasles nu cere triunghi. Relația e adevărată pentru orice trei puncte, deci și pentru cele trei puncte coliniare de pe axă.
Pasul 3 — traducem. este proiecția lui ; — a lui ; — a lui . Obținem (3).
Pasul 4 — trecem la numere. Toți vectorii din (3) sunt pe axa , deci coliniari cu ; împărțim fiecare termen la și obținem (4).
Unde intervine „indiferent de tipul proiecției”. (3) e varianta pentru proiecția geometrică (vectori), (4) — pentru cea algebrică (numere). Teorema le acoperă pe amândouă.
Notație — precizare față de manual
În manual, relația (3) și numărătorii din (4) sunt tipărite cu . Pentru a respecta definițiile 10.2 și 10.3, am scris acolo unde este vorba de vectori: numai un vector poate fi împărțit la vectorul (raport de vectori coliniari). Rezultatul matematic este același.
Întrebări de control
- De ce, pentru a găsi coordonatele unui vector, trebuie întâi adus cu originea în ?
- În ce reper proiecția pe paralelă cu coincide cu proiecția perpendiculară?
- Ce semn are dacă și sunt opus orientate?
- Generalizați teorema 10.4 la suma a trei vectori. Ce regulă de adunare folosiți?
- Arătați că .
Legături
- Anterior: Orientarea planului, a poligoanelor și a unghiurilor
- Continuare: Operații cu vectori în coordonate
- Se sprijină pe: Raportul a doi vectori coliniari, Descompunerea unui vector după doi vectori necoliniari
- Concepte: Proiecția unui vector